hemoragiil digestiveCu ocazia unui consult medical obisnuit, anumiti pacienti pot relata despre episoade recente de sangerare gastrointestinalã. Aceastã relatare descrie aparitia unui scaun inchis la culoare, negru ca pãcura, sau, din contrã, cu sange rosu sau alteori vomã care contine mici cantitãti de sange decolorat, avand un aspect asemãnãtor zatului de cafea. Faptul cã multi dintre acesti pacienti nu se simt bolnavi ii face sã amane prezentarea la medic, iar in acest rãstimp simptomele descrise mai sus pot dispãrea, ceea ce le creeazã senzatia de vindecare.


Hemoragiile digestive superioare grupeazã mai multe boli care apartin de partea  superioarã a tubului digestiv si care au in comun faptul cã se manifestã prin eliminarea de sange proaspãt pe gurã (hematemezã) sau de sange digerat, prin scaun (melenã). Dincolo
de gravitatea lor, astfel de boli produc o panicã deosebitã bolnavului (care varsã sange!), iar pentru cã sursa de sangerare nu este vizibilã, situatia necunoscutã ii accentueazã aceastã senzatie.


Cauzele hemoragiilor digestive
Desi cauza lor este multiplã, in mod practic, peste 95% dintre aceste hemoragii provin din patru boli mai frecvente: boala ulceroasã, cancerul gastric, gastrita produsã prin actiunea iritantã a unor medicamente sau alte substante chimice inghitite si ciroza hepaticã avansatã. Prin urmare, hemoragia digestivã nu reprezintã o boalã in sine, ci este o complicatie a unei boli care exista de mai mult timp si care, prin evolutia ei a erodat peretele tubului digestiv,
cuprinzand in aceastã eroziune un vas de sange, mai mare sau mai mic, fapt ce a produs hemoragia. Existã insã si hemoragii difuze, a cãror sursã nu poate fi clar evidentiatã.


Semnele hemoragiei digestive
Dincolo de manifestarea vizibilã a hemoragiei, exteriorizatã sub o formã sau alta, asa cum am descris mai sus, existã o serie de semne indirecte, care ne atrag atentia asupra faptului cã bolnavul sangereazã, semne a cãror amploare depinde de gravitatea hemoragiei, de cauza hemoragiei si de durata sangerãrii. Se subintelege cã o hemoragie mai mare va da semne mai evidente. Bolnavul cu hemoragie micã apare in cabinetul medical mai mult din cauza spaimei pe care i-a produs-o hemoragia decat din cauza accidentului hemoragic. in rest, starea generalã este bunã, tensiunea arterialã are valori obisnuite, bolnavul putand compensa pierderea prin resursele proprii. Bolnavul cu hemoragie mare nu poate veni singur la medic. De asemenea, nu poate sta singur in picioare pentru cã ameteste, mai ales la trecerea din pozitia orizontalã in cea verticalã. El este palid, pielea poate fi acoperitã de sudori reci, ii este sete, are
vajaituri in urechi, tulburãri de vedere, pulsul este slab, mai rapid, iar tensiunea arterialã este scãzutã. Un bolnav care avea o tensiune arterialã normalã inainte (120-140/70-90 mm Hg) sau chiar era hipertensiv, dacã in urma unei asemenea hemoragii ajunge la o tensiune maximã de 100 mm Hg, aceastã scãdere tensionalã este un semn de hemoragie gravã. Asemenea semne apar cand bolnavul pierde intr-un timp relativ scurt cel putin un litru de sange,
fapt care se evidentiazã usor prin cateva determinãri elementare de laborator efectuate din sange (hematocrit, hemoglobinã). Simptomele descrise sunt mult mai diminuate in situatiile in care pierderea de sange s-a produs treptat, intr-un interval lung de timp (sãptãmani sau chiar luni), perioadã in care organismul a avut timpul necesar unei adaptãri mãcar partiale la starea de anemie instalatã. Exceptie fac bolnavii cu boli cardiovasculare grave, care
suportã mult mai greu anemia. S-a constatat cã cele mai multe hemoragii digestive apar in lunile de primãvarã si toamnã (in evidentã legãturã cu sezoanele de
exacerbare a bolii ulceroase), precum si la persoanele cu varsta  cuprinsã intre 50 si 70 de ani. O atentie deosebitã trebuie acordatã hemoragiilor digestive
apãrute dupã ingestia unor medicamente. Acestea, spre deosebire de celelalte cauze descrise mai sus, nu sunt consecinta unei boli digestive anterioare netratate, agravate, ci doar rezultatul unei rezistente mai diminuate a mucoasei gastrice sau al unui tratament medicamentos incorect administrat ori prea agresiv. Se considerã ca fiind hemoragie gastricã medicamentoasã orice hemoragie precedatã, timp de o sãptãmanã, de consumul unuia sau mai multor
medicamente care au reputatia de iritante gastrice. Din aceastã categorie fac parte multe medicamente pe care le luãm frecvent, cu destulã usurintã: aspirina, antireumaticele (diclofenacul, indometacinul, ibuprofenul, piroxicamul etc.), anticoagulantele (trombostopul) si antiagregantele plachetare (dipiridamolul, ticlidul etc.), pe care le iau cei mai multi dintre bolnavii cu boli cardiovasculare, medicamentele care contin cortizon (prednison,
dexametazon, solumedrol), medicamentele antituberculoase. Un bolnav ulceros, care este in acelasi timp si reumatic si ia medicamente din categoria celor descrise mai sus, are un risc major de hemoragie digestivã superioarã.


Ce avem de facut?
Primul lucru care trebuie fãcut intr-o hemoragie digestivã este identificarea cauzei acesteia. Prin urmare, este necesarã prezentarea de urgentã la medic. Acasã, in timpul transportului si la spital, bolnavul va sta fãrã pernã. Hemoragia nu se trateazã la domiciliu! Orice hemoragie digestivã superioarã trebuie spitalizatã! Metoda cea mai rapidã si mai sigurã de diagnostic este examenul endoscopic al tubului digestiv, metodã care, prin vizualizarea
directã a duodenului, a stomacului si a esofagului, permite identificarea locului sangerãrii (ulcer, tumorã, eroziune, varice esofagiene etc.). Din acest moment inainte, atitudinea terapeuticã este diferitã. Ulcerul se va trata medicamentos si cu regim, urmãrind astfel reducerea aciditãtii gastrice (aciditatea crescutã favorizeazã procesul de eroziune a peretelui gastric), si un eventual tratament cu antibiotice, dacã se demonstreazã existenta si a unei componente
bacteriene (Helicobacter pylori) in producerea acestuia. Existenta unei tumori gastrice impune interventia chirurgicalã de urgentã, care va indepãrta tumora impreunã cu zona de sangerare. De regulã, dacã sangerarea nu se opreste sub tratament medicamentos, ea trebuie opritã prin tratament chirurgical.
Sangerarea din varice esofagiene rupte, apãrute ca o consecintã a evolutiei unei ciroze, are prognosticul cel mai nefast si este un semn de gravitate a acesteia, pentru cã, desi hemoragia se poate prin temporar, ea va reapãrea in scurt timp, cand va fi si mai gravã, pentru cã boala in sine – ciroza hepaticã – nu este vindecabilã. Hemoragia apãrutã dupã administrarea de medicamente are prognosticul cel mai bun. intr-o asemenea situatie, dupã oprirea
administrãrii medicamentului respectiv, post, ingestia de lichide reci, tratament de reducere a secretiei gastrice, hemoragia se opreste de cele mai multe ori spontan. Hemoragiile grave, brusc apãrute, care pun in pericol viata prin cantitatea mare de sange pierdutã in scurt timp, necesitã si
administrarea de sange si alte solutii perfuzabile. Dupã oprirea hemoragiei se incepe realimentarea progresiv, incepand cu lichide reci si apoi, treptat, cu paste fãinoase. Anemia cronicã se poate corecta administrand preparate pe bazã de fier. Prin modul lor de aparitie si de manifestare, prin bolile pe care
le ascund in spate, hemoragiile digestive pot crea surprize neplãcute. Pe unele dintre ele le putem evita, pe cele mai multe le putem trata eficient, dar pe nici una nu o putem neglija.
Atentie,sunt… sangeroase!


Pediatrie

Pediatria este o specialitate medicala care se ocupa cu studiul si tratarea bolilor intalnite la copii. Tratamentul acestor boli este diferit fata de cel al adultilor. Specialisti sunt medicii…
Continuare >

Dictionar de simboluri:…

Mesajele secrete transmise de culori Ti s-a intamplat vreodata sa deschizi sifonierul intr-o zi si sa constati ca ai foarte multe haine intr-o singura culoare? Dar te-ai intrebat de ce preferi o…
Continuare >

Psihiatria ca…

Bazele psihiatriei moderne Psihiatria moderna se bazeaza pe cateva concepte care s-au dezvoltat in cursul primei jumatati a secolului al XX-lea, la care au contribuit in mare masura psihiatrii…
Continuare >