astmul bronsicAstmul bronsic este o boalã pulmonarã cronicã, ce poate apãrea fie in copilãrie, fie la varsta adultã, care poate avea douã grupe mari de cauze:
Cauze alergice: sunt diferite substante continute in anumite alimente, in mediul inconjurãtor. Acest tip de astm apare, de regulã, la varsta copilãriei.


Cauze infectioase: acest tip de astm, care apare la varsta adultã, este consecinta unor boli infectioase bronho-pulmonare repetate.
 
De cele mai multe ori insã, aceastã separare este artificialã, mecanismul de aparitie a astmului bronsic fiind mixt. De exemplu, o crizã de astm de cauzã alergicã poate fi declansatã de o infectie pulmonarã obisnuitã.


Diagnosticul astmului bronsic
Diagnosticul astmului bronsic este simplu la prima vedere, prin prisma simptomelor pe care le prezintã, dificultãtile mai mari de diagnostic apãrand in momentul in care se incearcã identificarea cauzei. Pentru a diagnostica astmul, medicul are nevoie de informatii medicale multiple:


istoria medicalã a familiei, in ceea ce priveste astmul, diferite alergii, boli de piele (eczeme) sau alte boli de plãmani;
simptomele respiratorii care apar in conditii obisnuite si in conditii de crizã: el va fi interesat de orice problemã de respiratie pe care ai fi putut-o avea;
este important sã descrieti simptomele in detaliu (tuse, respiratie suierãtoare, respiratie scurtã, presiune in piept), incluzand si alte detalii (cand si cat de des apãreau acestea);
medicul va face si o examinare fizicã si va asculta inima si plãmanii.


Sunt multe teste pe care medicul le poate face, inclusiv teste pentru functiile plãmanilor, teste de alergie, teste ale sangelui si radiografii ale toracelui si ale sinusurilor. Cea mai comunã examinare, dar care dã destul de putine informatii, este radiografia pulmonarã. O radiografie este o imagine a corpului, creatã prin folosirea unor doze mici de radiatii reflectate pe un film special sau pe un ecran fosforescent. Razele X pot fi folosite pentru a diagnostica o gamã largã de boli, de la bronsitã la un os rupt. O radiografie pulmonarã evidentiazã structurile anatomice din interiorul toracelui: plãmani, inimã si
structuri osoase (coaste, vertebre). Testele pentru functia pulmonarã (testele care aratã cat si cum functioneazã plãmanii) includ numeroase proceduri, dar douã dintre ele sunt cele mai importante: Spirometria este un test simplu de respiratie, care mãsoarã cat de mult si cat de repede cineva poate inspira si expira aerul in si din plãmani. Este folosit adesea pentru a determina cat de obstructionate sunt cãile respiratorii. Spirometria poate fi fãcutã inainte si dupã inhalarea unui medicament cu actiune limitatã in timp, numit bronhodilatator (de exemplu Ventolin, Astmovent etc.). Acest test poate fi fãcut si la urmãtoarele consultatii, pentru a monitoriza progresul bolii si pentru a-l ajuta pe medic sã determine dacã si cum sã modifice planul de tratament.


Rezultatul spirometriei (numit spirogramã) se comparã cu rezultatele unei persoane care nu are astm, de sex, inãltime si varstã similare. in functie de diferentele dintre rezultate, medicul va clasifica gradul de severitate al astmului. Testul la metacolinã este mai des folosit la adulti decat la copii
si poate fi fãcut dacã anamneza si spirometria nu stabilesc cu exactitate un diagnostic complet al astmului. Metacolina este o substantã care, dupã inhalare, provoacã un spasm (o ingustare) al cãilor respiratorii, in situatia in care boala este prezentã. in timpul testului, pacientul inhaleazã o cantitate tot mai mare de metacolinã in timpul aerosolilor, inainte si dupã spirometrie. Testul la metacolinã este considerat pozitiv, dacã functia
plãmanilor a scãzut la cel putin 20%. Un bronhodilatator este aproape intotdeauna administrat la sfarsitul testului, pentru a neutraliza in final efectele metacolinei.


Sfaturi practice pentru a trai cu astmul bronsic
Monitorizand simptomele astmului si avand un stil de viatã fãrã excese, puteti sã trãiti eliberat de simptomele astmului. Din acest punct de vedere, cea mai importantã grijã trebuie sã fie identificarea si apoi evitarea factorului determinant al crizei de astm. Protejati-vã cat mai bine de infectii. Una dintre cele mai frecvente infectii cronice este sinuzita. Bolile virale, cum sunt rãcelile banale si gripa, pot provoca atacuri astmatice. Dacã este necesar,
consultati-vã medicul in ceea ce priveste oportunitatea de a vã face, in fiecare toamnã sau la inceputul iernii, un vaccin antigripal.


Dacã vi se anuntã musafiri care au simptome de rãcealã sau gripã, rugati-i sã-si amane vizita panã cand se vor simti mai bine. Dacã este posibil, incercati sã stati departe de multimi, de aglomeratii, toamna si iarna, cand este sezonul gripei. Igiena bunã ajutã la scãderea incidentei infectiilor virale. Puteti
preveni rãspandirea infectiei prin spãlarea frecventã a mainilor de cãtre fiecare membru al familiei. Este importantã spãlarea pe maini cu sãpun si apã caldã in special inainte de a gãti, de a manca, de a lua medicamente, de a face tratamente pentru respiratie, dupã tusit sau strãnutat, dupã folosirea bãii, dupã
atingerea hainelor murdare si dupã ce ati vizitat pe cineva rãcit.


Cum stiti daca ati contractat o infectie pulmonara?
Existã o serie de simptome care trag un semnal de alarmã ce nu trebuie neglijat:
respiratie tot mai scurtã;
dificultãti in respiratie;
respiratie suierãtoare;
tuse cu expectoratie crescutã, cu aspect de mucus galben sau verde;
febrã, frisoane;
stare de obosealã accentuatã sau slãbiciune;
senzatia de gat uscat, gat iritat, durere la inghitire;
congestie nazalã;
durere de cap, durere in pometi.


Existã o serie de substante din jur care sunt implicate in mod special in declansarea crizei de astm bronsic. Acestea sunt: praful din casã, mucegaiul, polenul, firele de pãr de la diverse animale si fumul de tigarã. Fiecare dintre ele necesitã o atentie specialã.


Cum ne putem proteja de praful alergenic din jur?
imbrãcati pernele, saltelele cu invelitori cu fermoar si antialergice. Ideal ar fi ca pernele si saltelele sã nu continã pene. Spãlati lenjeria de pat in apã fierbinte o datã pe sãptãmanã. Podelele care nu au covoare prea multe (sau mochete) sunt cele mai bune. Dacã nu puteti renunta la ele, aspirati-le cu un
aspirator care sã aibã un sac antialergic. Purtati o mascã in timp ce aspirati. Dacã aveti un copil care are astm, nu aspirati in timp ce el este
in camerã. Existã deja produse de curãtenie care eliminã particulele de praf din covor. Folositi-le!


inlocuiti draperiile grele din plus sau panzã cu materiale lavabile si care nu retin atat de mult praful. stergeti frecvent praful cu o carpã umedã.
Jucãriile si cãrtile ar trebui tinute, dacã este posibil, in rafturi inchise, sertare sau dulapuri. inlocuiti jucãriile de plus traditionale cu jucãrii care pot fi spãlate. Pãstrati toate hainele in sertare si dulapuri. tineti sertarele si dulapurile inchise. Umiditatea interioarã ar trebui pãstratã sub 25-50%.
 
Dacã aveti aer conditionat acasã sau la birou, schimbati regulat filtrul la instalatia de aer conditionat.


Cum ne putem proteja de aparitia mucegaiului?
Aerisiti frecvent zonele umede.
Dacã aveti posibilitatea sã folositi aerul conditionat, faceti-o. Curãtati baia in mod regulat, folosind produse care curãtã si previn igrasia.
Folositi ventilatoare pentru a inlãtura aburul. Nu puneti covor in baie. Nu tineti plante in dormitor. Cand zugrãviti casa, folositi in vopselele de interior asa-numitii inhibitori pentru igrasie, care se gãsesc deja in comert. Evitati sursele externe de igrasie, cum ar fi frunzele ude si gunoiul din grãdinã.
 
Despre polen, este bine sã stiti cã este foarte dens dimineata, in special in zilele calde si uscate. in aceste perioade, limitati-vã activitatea in aer liber. De asemenea, tineti ferestrele inchise in perioadele de polenizare.


Cum ne protejam de parul animalelor?
Este bine sã nu aveti animale, dacã cineva din familie este alergic. Evitati animalele care s-a demonstrat cã pot cauza alergii (de exemplu, pisica)
Vizitele lungi la prieteni care au animale ar trebui evitate. Dacã totusi ii vizitati si suferiti de astm, luati o dozã din medicamentele curente (un puf de spray) inainte de a pleca in vizitã. Contactul cu animalele ar trebui sã fie minim. Nu le luati in brate, nu le mangaiati si nu le hrãniti dumneavoastrã.


Dacã trebuie neapãrat sã aveti un caine sau o pisicã in casã, restrangeti-i zona de acces. Nu ar trebui sã aibã voie in dormitorul copiilor.
Dacã este posibil, tineti animalul afarã. Spãlati animalul sãptãmanal. Pãstrati in casã doar cate covoare este absolut necesar. Pãrul animalului se depoziteazã in covoare si rãmane chiar dupã ce animalul a plecat.


Cum evitam factorii iritanti din aer?
Nu fumati! Nu permiteti fumatul in jurul dumneavoastrã, in special in casã si in masinã. Cereti intotdeauna, la hotel, in tren sau avion, locuri la nefumãtori.  Evitati locurile unde fumatul este permis si stati totdeauna in zonele pentru nefumãtori. Fumul de tigarã iritã cãile respiratorii mult timp dupã ce nu se mai fumeazã. Evitati folosirea spray-urilor tip aerosol, vopsea si agenti de curãtare cu mirosuri grele, in special in casã si in masinã. Casa
trebuie sã aibã o bunã aerisire. Folositi o mascã sau o batistã cand stergeti praful, cand aspirati, cand mãturati sau cand munciti in curte. Nu folositi parfum, lotiuni parfumate sau alte produse mirositoare care pot irita plãmanii. Evitati fumul produs de lemne. Dacã trãiti intr-o zonã unde poluarea este o problemã, limitati-vã activitãtile din afara casei atunci cand poluarea este crescutã. Evitati parcãrile subterane, mult mai bogate in fum de esapament.
Evitati traficul intens sau zonele industrializate, de cate ori este posibil.


Evitati conditiile meteo extreme (foarte frig sau foarte cald). Folositi un ventilator sau o hotã cand gãtiti, pentru a indepãrta fumul si mirosurile.


Rolul dietei in astmul bronsic
Rolul alergenilor in determinarea astmului este dovedit in 30-40% din totalitatea bolnavilor astmatici. in toate aceste cazuri, dar si in cele nedovedite, dar probabile, evitarea acestor alergeni stã la baza tratamentului. Din acest motiv, evitarea alimentelor care se pot constitui in alergeni alimentari (laptele, ciocolata, ouãle, carnea etc.) poate fi utilã. De asemenea, este bine sã fie eliminati din alimentatie aditivii alimentari: acidul tartric (sarea de lãmaie), acidul acetilsalicilic, benzoatul de sodiu (conservanti chimici) care potenteazã aparitia astmului la persoanele sensibilizate. Mai pot
fi incriminate metasulfitul de sodiu (din unele sucuri de fructe, din otet), branza, siropurile si, mai rar, pepenele galben si ba- nanele.
Este utilã mentinerea unei hidratãri suficiente a organismului (beti 6-8 pahare de apã/zi) pentru a fluidifica secretiile bronsice. Mai poate fi utilã, mai ales in criza minorã de astm, consumarea unui cãtel de usturoi pisat si amestecat cu o ceascã de apã caldã. Substantele active din usturoi, absorbite la nivel digestiv, se vor elimina pe cale pulmonarã. in criza de astm bronsic insã, tratamentul medicamentos este indispensabil.


Fumatul si astmul bronsic
Dacã sunteti fumãtor, renuntatul la fumat este cel mai important pas pe care trebuie sã-l faceti pentru a vã proteja plãmanii. De ce sã renuntati la fumat? Probabil ati auzit cã fumatul este dãunãtor pentru sãnãtatea dumneavoastrã si a celor din jur. Iatã cateva lucruri benefice, binecunoscute de altfel, in cazul renuntãrii: Vi se prelungeste viata. Vi se imbunãtãteste sãnãtatea. Fumatul creste riscul de cancer de plãman, de gat, emfizem pulmonar, boli de inimã, tensiune arterialã, ulcer, boli ale gingiilor si alte afectiuni. Vã veti simti mai sãnãtos. Fumatul poate cauza o tuse cronicã, lipsã de conditie fizicã (tolerantã redusã le efort), senzatia de gat uscat. Veti arãta mai bine. Fumatul poate cauza riduri, dinti pãtati, paloarea fetei.
Vi se va imbunãtãti simtul gustului si al mirosului. Veti economisi bani. Cateva sfaturi pentru a renunta la fumat


Nu este doar o singurã cale de a renunta la fumat, valabilã pentru toatã lumea. Au fost incercate extrem de multe metode, unele mai ineficiente decat altele si doar cateva cu adevãrat eficiente. Un program de renuntare vã poate ajuta. inainte de a incerca renuntarea, care trebuie fãcutã dintr-o datã, alcãtuirea unui plan vã poate fi de ajutor: Alegeti o datã de la care sã renuntati si apoi pregãtiti-vã pentru  aceasta. inregistrati cand si de ce ati fumat. Veti sti ce vã determinã sã fumati. inregistrati ce faceti cand fumati. incercati sã rupeti legãturile dintre fumat si anumite activitãti. Faceti o listã cu motivele pentru renuntare. Cititi lista inainte si dupã ce renuntati.


Gãsiti activitãti care sã inlocuiascã fumatul. Fiti gata sã faceti altceva cand tigara vã tenteazã. in ziua in care alegeti sã renuntati, incepeti dimineata fãrã tigarã. Nu vã concentrati asupra a ceea ce vã lipseste. Ganditi-vã la ce castigati. Repetati-vã cã faceti un lucru grozav dacã renuntati.


Reamintiti-vã aceasta cand vreti sã fumati. Cand simtiti nevoia sã fumati, respirati adanc. tineti-vã respiratia timp de zece secunde, apoi expirati usor.
tineti-vã mainile ocupate. Faceti sport, tricotati sau lucrati la computer. Nu faceti insã din computer o altfel de tigarã. Schimbati activitãtile care erau conectate cu fumatul. Faceti o plimbare sau cititi o carte in loc de a face o pauzã pentru tigarã. Nu purtati brichetã, chibrituri sau tigãri in buzunar sau in posetã. Duceti-vã in locuri unde fumatul este interzis, cum sunt muzeele si biblioteca. Mancati hipocaloric, mancãruri sãnãtoase, atunci cand simtiti
nevoia sã fumati. Morcovii si telina, fructele proaspete si gustãrile fãrã grãsimi sunt alegeri bune. Beti multe lichide. Eliminati consumul de alcool si cofeinã. Acestea vã pot provoca sã fumati. Alegeti apa, ceaiurile de plante, bãuturile fãrã cofeinã si sucurile.
Faceti gimnasticã si diverse exercitii fizice. Ele vã vor ajuta sã vã relaxati. Alegeti-vã anturajul astfel incat sã fie alcãtuit din nefumãtori. Povestiti si altora despre progresele pe care le-ati fãcut. Efectele care se produc dupã ce ati renuntat la fumat sunt imediat vizibile. Iatã ce se intamplã cand renuntati la fumat:


Dupã 20 de minute de nefumat:


– Nu mai poluati aerul.
– Tensiunea arterialã si pulsul scad.
– Temperatura mainilor si a picioarelor creste.


Dupã 8 ore de nefumat:


– Nivelul monoxidului de carbon din sange revine la normal.
– Nivelul oxigenului din sange creste.


Dupã 48-72 de ore de nefumat:


– Riscul unui atac de inimã scade
– Terminatiile nervoase se obisnuiesc cu absenta nicotinei.
– Abilitatea de a receptiona gusturile si mirosurile incepe sã-si revinã.
– Bronhiile se relaxeazã.


Dupã 2 sãptãmani panã la 3 luni de nefumat:


– Circulatia sanguinã se imbunãtãteste semnificativ in toate regiunile anatomice.
– Toleranta la activitatea fizicã si la efort se mãreste.


Dupã 3-9 luni de nefumat:


– Tusea, congestia sinusurilor, oboseala si respiratia scurtã se reduc.
– Cilii din plãmani cresc la loc, se mãreste capacitatea plãmanilor de circulatie a aerului si a schimburilor gazoase, plãmanii sunt curãtati si se reduce semnificativ riscul de a face infectii pulmonare.
– Starea generalã se amelioreazã vizibil.


Dupã un an de nefumat:


– Riscul de a muri de boli de inimã scade la jumãtate fatã de riscul in cazul unei persoane care fumeazã toatã viata.


Dupã 5 ani de nefumat:


– Riscul de a muri de cancer de plãmani scade la jumãtate fatã de riscul in cazul unei persoane care fumeazã toatã viata.


Dupã 10 ani de nefumat:


– Riscul de a muri de cancer de plãman scade aproape la nivelul unei persoane care nu a fumat niciodatã.
– Riscul de alte tipuri de cancer (de gurã, de laringe, de esofag, de rinichi, de pancreas) scade semnificativ.


Este foarte posibil ca, atunci cand incepeti prima zi ca nefumãtor, dupã ce ati fumat ani de zile, sã nu vã simtiti in cea mai bunã formã. Probabil cã veti avea multe dintre urmãtoarele simptome:
Poftiti intens dupã incã o tigarã.
Vã simtiti foarte flãmand.
Tusiti des.
Aveti dureri de cap.
Aveti dificultãti in concentrare.
Veti fi uneori mai constipat.
Vã simtiti foarte obosit.
Aveti gatul uscat.
Veti adormi mai greu si vã veti trezi obosit.


Toate acestea sunt semne care apar ca urmare a intoxicatiei cu nicotinã, urmate de abstinentã. Desi simptomele sunt mai puternice cand renuntati prima datã, ele ar trebui sã disparã in cateva sãptãmani. Pentru a renunta la fumat, trebuie sã fiti pregãtit emotional si mental. Unii oameni pot renunta mai usor decat altii. Iatã mai jos cinci pasi ai schimbãrii, care trebuie sã fie parcursi pentru a reusi sã renuntati:


Etapa 1: Prestabilire – Nu vreti sã renuntati la fumat, dar ati putea incerca, pentru cã vã simtiti presat.
Etapa 2: Stabilire – Vreti sã renuntati intr-o zi. Nu ati fãcut incã nici un pas, dar vreti sã renuntati.
Etapa 3: Pregãtire – Faceti unii pasi nesiguri, mici, pentru renuntare, cum ar fi reducerea numãrului de tigãri sau inlocuirea lor cu tigãri mai slabe. incercati sã vã amãgiti singuri.
Etapa 4: Actiune – Trebuie sã puneti in practicã planul de renuntare. Faceti schimbãri in viata dumneavoastrã si in mediul in care trãiti, pentru a vã ajuta sã faceti fatã nevoii de a fuma. Veti reusi sã faceti aceasta, urmand planul si reusind sã nu fumati timp de sase luni.
Etapa 5: Mentinere – N-ati mai fumat de un an. Amintiti-vã: recidiva este foarte obisnuitã. De fapt, 75% dintre cei care renuntã vor fuma din nou. Cei mai multi fumãtori incearcã sã renunte de trei ori inainte sã reuseascã.


incã un singur sfat: Nu renuntati!


10 amanunte amuzante

10 amanunte amuzante

Oricat de neaos ar pãrea, mujdei vine din francezã, de la mousse d’ail (spumã de usturoi). Sã nu vã mai prind, asadar, spunand“mujdei de usturoi”. Cravata a fost initial croatã, fiindcã o purtau…
Continuare >

Caracteristicile starii…

Cauzele bolilor sunt complexe, in sensul existentei unui ansamblu de cauze și conditii. Factorii acestui ansamblu sunt in numar de patru: Factorul determinant - agentul etiologic (indispensabil, dar…
Continuare >

Serviciul de chirurgie

Activitatile chirurgicale din spital se desfasoara in trei mari compartimente: in sectia de paturi (stationar); in blocul operator - cu activitati chirurgicale; la camera de garda, unde se primesc…
Continuare >