insuficiena cardiacDUREREA DE INIMa – CARDIOPATIA ISCHEMICa:
ANGINA PECTORALa, INFARCTUL MIOCARDIC


INSUFICIENA_CARDIACAngina este modul prin care inima ne spune cã nu are suficient
oxigen pentru ceea ce i se cere sã facã. Aceasta se intamplã atunci
cand arterele coronare (arterele care irigã inima cu sange) sunt
blocate din cauza procesului de aterosclerozã. in urma acestui
proces, pe peretele arterelor se depun plãci de grãsime calcificatã,
care vor reduce debitul sanguin la acel nivel. O altã cauzã a anginei
este reprezentatã de situatia in care efortul care se solicitã din partea
inimii este peste capacitãtile pe care ea le are sau cand are nevoie
de mai mult oxigen decat in conditii normale. Angina mai apare si
in cadrul altor boli, cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice,
tulburãrile de ritm cardiac sau functionarea exageratã a glandei
tiroide.



Bolile coronariene reprezintã, de departe, prima cauzã de deces
in intreaga lume, deci si in Romania. in S.U.A., de exemplu, anual,
peste 1,5 milioane de oameni fac un infarct miocardic si o treime
dintre acestia mor in urma infarctului. in ansamblu, bolile cardiace
ucid mai multi oameni decat toate celelalte cauze de deces la un
loc. Angina este intalnitã mai ales la cei in varstã de peste 30 de
ani si este mai frecventã la bãrbati. Iar dacã tinem cont de faptul cã


cel putin o treime din populatia de peste 30 de ani suferã de
hipertensiune arterialã, vom putea aprecia si mai exact cat de gravã
este situatia din acest punct de vedere.


Ce este angina pectorala?
Termenul medical de anginã pectoralã se referã, ad litteram, la
o durere specificã, apãrutã la nivelul toracelui. Existã mai multe
tipuri de anginã, cea clasicã purtand denumirea de anginã stabilã.
Ea este determinatã de un anumit efort si dispare la repaus. Dacã
aveti anginã stabilã, cu sigurantã cã sunteti in stare sã prevedeti
care sunt activitãtile care vã declanseazã criza anginoasã.
Un alt tip de anginã este angina instabilã. Ea este o stare
evolutivã mai gravã, care poate apãrea si in repaus sau chiar in
somn, fãrã sã poatã fi prevãzutã in vreun fel. Angina instabilã
trebuie sã fie interpretatã ca un semn al unei afectãri cardiace se-
vere, care precedã, mai devreme sau mai tarziu, un infarct.


Cum apare infarctul miocardic?


Infarctul miocardic sau atacul de cord, cum mai este denumit,
intervine atunci cand o parte a muschilor inimii este complet lipsitã
de sange, iar celulele muschilor inimii mor din aceastã cauzã. Un
atac de cord poate avea loc atunci cand placa de aterom din
interiorul arterelor inimii se rupe, formand un cheag care blocheazã
circulatia sangelui prin arterã. O asemenea placã este formatã din
colesterol, leucocite, calciu si alte componente si este inconjuratã
de o capsulã fibroasã. Dacã presiunea si debitul sangelui cresc
dintr-o datã, capsula fibroasã se poate fisura sau rupe. Ca urmare,
corpul primeste semnale pentru a repara cãptuseala interioarã a
arterei afectate, in modul in care ar vindeca o tãieturã externã,
formand un cheag care sã sigileze zona. Un cheag de sange care
se formeazã in arterã poate limita circulatia sanguinã de la
musculatura inimii si poate cauza astfel un atac de cord.


Probleme cardiologice


Simptomele anginei pectorale


Durerea este cel mai important semn. Ea este localizatã initial
la mijlocul toracelui si deseori iradiazã cãtre membrul superior
stang, cãtre gat sau chiar cãtre abdomen. Durerea creeazã
senzatia unei constrictii toracice puternice, a unei gheare care
strange intregul piept. Unii sesizeazã aceastã durere numai la
un nivel periferic (brat, gat). Alteori, din cauza asocierii cu
senzatia de arsurã retrosternalã, durerea este confundatã cu o
indigestie. De fiecare datã insã, la aceeasi persoanã durerea are
aceeasi localizare si iradiere.
Durerea anginoasã dureazã cel mult cinci minute. Dacã
dureazã mai mult si este de naturã cardiacã, aceastã durere
poate fi foarte probabil consecinta unui infarct miocardic,
in care durerea dureazã ore intregi.
in cazul anginei stabile, in afara efortului fizic amintit
mai sus, durerea poate fi provocatã si de alte circumstante,
cum ar fi: o masã bogatã, expunerea la frig, o emotie
puternicã, actul sexual etc. Existã, de asemenea, o serie
de medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele pe
care le luãm cand avem nasul infundat, care pot provoca
o crizã anginoasã.
Durerea apare la efort si dispare la repaus.
Alte simptome care mai pot apãrea: anxietate, stare de obosealã,
transpiratii reci, tulburãri de vedere. Toate acestea insã nu sunt
semne specifice.
O serie de factori de risc coexistenti fac mai probabilã aparitia
anginei: hipertensiunea arterialã, hipercolesterolemia sau alte
tulburãri ale metabolismului grãsimilor, fumatul, obezitatea,
membrii directi din familie care au avut boli cardiace.


Cum pot sa stiu daca am angina sau nu?
Dacã aveti dureri la nivelul toracelui, trebuie sã vã adresati unui
medic care poate stabili dacã aceste dureri sunt de cauzã cardiacã
sau nu. Vi se va face o electrocardiogramã si probabil un asa-numit
test de efort. Acest test vã va cere sã faceti un efort gradat, supra-
vegheat, cu ajutorul unei biciclete medicale sau al unui covor rulant,
timp in care activitatea inimii dumneavoastrã va fi urmãritã. Dacã
angina apare la un asemenea efort si are un corespondent pe
electrocardiogramã, este limpede: aveti o boalã coronarianã. Dacã
insã lucrurile nu se clarificã sau se doreste o investigatie mai
amãnuntitã, se mai poate face o ecocardiografie sau o formã
complexã de evaluare, numitã angiografie coronarianã, metodã
care identificã locul si mãrimea stenozelor pe care le aveti pe vasele
coronariene.


Ce aveti de facut mai departe?
Daca aveti anginã, medicul va decide ce tratament
medicamentos sã urmati si ce regim de viatã aveti de indeplinit.
Dacã problema este mai avansatã, se poate lua in discutie si
necesitatea unei interventii mai agresive asupra inimii, mergand
chiar panã la operatie. Retineti insã: indiferent ce medicament veti
lua – si astãzi sunt medicamente extrem de eficiente –, acesta va
actiona doar asupra efectelor aterosclerozei. Deci, orice medica-
ment luati, nu uitati cã la fel de importante sunt mãsurile legate de
stilul de viatã: o dietã adecvatã, exercitiul fizic, controlul greutãtii
corporale, eliminarea fumatului.


Ce puteti face dumneavoastra acasa?
Dacã aveti frecvent crize de anginã noaptea, dormiti cu capul
sau chiar cu toracele mai ridicat. Veti permite astfel inimii sã
facã un efort mai mic atunci cand pompeazã sangele prin vene,
cãtre inimã.
Dacã simtiti aparitia unei crize anginoase, opriti-vã din orice
activitate (opriti masina, dacã sunteti sofer), asezati-vã (dacã
stati in picioare), iar dacã durerea persistã, luati-vã medicamentul
cu care sunteti obisnuit.


Probleme cardiologice


Aspirina luatã la recomandarea medicului, intr-o dozã foarte
micã, reduce semnificativ riscul de infarct miocardic si de anginã
instabilã.
Dupã ce ati luat masa, odihniti-vã un timp. Efortul digestiei
furã sangele de la inimã cãtre organele digestive.
Nu mai fumati. in mod cert, nicotina influenteazã negativ, in
cel mai inalt grad, aparitia crizelor de anginã.
Dacã luati pilule anticonceptionale si aveti anginã, incetati sã
le mai luati. Estrogenul continut de acestea creste riscul
coagulãrii sangelui.


Cum se manifesta infarctul miocardic?
Infarctul miocardic are simptome multiple, dar cea mai relevantã
este durerea precordialã.
Durerea cauzatã de un atac de cord dureazã de obicei mai mult
de 10 minute si adesea apar si alte simptome, incluzand:
Disconfort in zona pieptului sau o durere apãsãtoare, de parcã
ar fi o greutate pe piept. Durerea care apare se rãspandeste de
la piept la gat, maxilar, unul sau ambele brate si umeri, si nu
trece la repaus.
Transpiratii
Respiratii mai scurte si mai frecvente
Greatã sau vomã
Ametealã
Bãtãi de inimã rapide sau neregulate


Este important sã recunoasteti fazele initiale ale unui atac de
cord si sã primiti ingrijire de urgentã. Tratamentul este necesar
pentru a preveni moartea. Uneori, medicamentele pot fi luate pentru
a reduce afectarea musculaturii inimii cauzatã de un atac de cord.


Chemati urgent medicul daca:
stiti cã aveti probleme cardiace, iar durerea apãrutã dureazã
mai mult de cinci minute. in acest caz, este foarte probabil sã
faceti un infarct.
Aveti pentru prima datã o asemenea durere. Trebuie sã vã
lãmuriti de unde apare.
Crizele devin mai intense, mai frecvente, mai prelungite si nu
mai pot fi prevãzute. Este posibil sã dezvoltati o anginã instabilã.
Dupã ce luati medicamentele, mai ales la inceput, aveti senzatii
neplãcute. Acestea sunt rezultatul unor reactii adverse si uneori
trebuie ajustatã doza.


Rolul dietei in bolile cardiace (cardiopatia ischemica si
infarctul miocardic)
Dieta unui asemenea bolnav trebuie sã excludã grãsimile satu-
rate (maximum 20% din necesarul de calorii zilnice sã fie asigurat
de grãsimi, iar dintre acestea, 2/3 sã fie grãsimi nesaturate). Aceastã
dietã va contribui si la un control mai bun al tensiunii arteriale.
Dieta strict vegetarianã (fãrã produse animale, numitã si
veganã), bogatã in acizi grasi polinesaturati, poate duce la regresia
leziunilor de aterosclerozã coronarianã. Studii recente demon-
streazã clar cresterea capacitãtii de efort la bolnavii cu anginã
pectoralã care au adoptat o asemenea dietã.
Riscul unui infarct miocardic poate fi prevenit numai in proportie
de 8% prin tratamentul hipertensiunii arteriale, crescand la 30%
prin tratamentul tulburãrilor metabolismului lipidic.
Folositi mesele mici, care sunt mai usor de digerat! Nu vã ridicati
de la masã niciodatã sãtul! Evitati bãuturile reci, care pot precipita
criza de anginã pectoralã.
Dieta folositã trebuie sã imbine recomandãrile date la
arteriosclerozã si hipertensiune arterialã (vezi capitolul 1.3).
Recomandãrile specifice unui bolnav care face episoade de
anginã pectoralã sau a trecut printr-un infarct miocardic acut sunt:


Probleme cardiologice


Eliminarea cafeinei si a altor metilxantine (cafea, bãuturi cola),
pentru reducerea potentialului de tulburãri de ritm cardiac.
Reducerea muncii cordului prin mese mai mici, cu alimente
usoare sau lichide (imediat dupã infarct: 800-1.200 kcal/zi).
Restrictie de lichide si sare (sodiu) in functie de bolile asociate
(insuficientã cardiacã, hipertensiune arterialã).
Evitarea alimentelor prea calde sau prea reci.


Angina pectoralã este o boalã serioasã. Luati-o in serios!


supararea

Supararea

"Supararea este una din cele mai raspandite incalcari ale legilor universului, care poate determina diferite neplaceri in viata, atat a celui pe care te superi, cat si in propria ta viata.Potrivit…
Continuare >
pilda

Pilda

intr-o tara aflata in razboi, era un rege care ii inspaimanta pe prizonierii sai, nu-i omora. ii ducea intr-o sala in care era un grup de arcasi de o parte si o usa imensa din fier de cealalta parte,…
Continuare >

Paza buna

Tudor ArgheziPaza buna S-a intors cercetatoareaSa le spuie la suroriCa-i deschisa toata floareasi campia, de cu zori. si-au plecat aproape toateLa cules, cu mii si mii,Lasand vorba la…
Continuare >