hipertensiunea arterialaHipertensiunea arterialã sistemicã este presiunea ridicatã a sangelui sub care acesta circulã prin artere. Aceastã presiune este definitã de douã valori: presiunea (tensiunea) sistolicã (maxima) si presiunea (tensiunea) diastolicã (minima). Valoarea sistolicã este presiunea sangelui in peretii arterelor,
cand inima a terminat de pompat sangele in artere, si este prima valoare la citirea presiunii sangelui. Valoarea diastolicã este presiunea sangelui din peretii arterelor intre bãtãile inimii, cand inima este relaxatã si se umple cu sange. Este cea de-a doua valoare la citirea tensiunii.


Tensiunea arterialã a unui adult normal are urmãtoarele valori:


sistolica: mai putin de 130 mm Hg
diastolica: mai putin de 85 mm Hg


Valori ale presiunii sangelui de 140 mm Hg pentru tensiunea sistolicã si 90 mm Hg pentru tensiunea diastolicã sunt caracteristice pentru presiunea ridicatã – hipertensiunea arterialã (HTA). De obicei, hipertensiunea arterialã nu are simptome. Diagnosticul HTA este pus atunci cand mãsurãtorile presiunii
sangelui sunt ridicate in trei sau mai multe ocazii, la intervale de una-douã sãptãmani. Doar in cazurile foarte severe diagnosticul se bazeazã pe o singurã mãsurãtoare. Hipertensiunea arterialã netratatã, peste timp, poate afecta inima (cardiomiopatie) si vasele de sange (boli vasculare periferice),
creierul (accidente vasculare cerebrale), rinichii (insuficientã renalã) si ochii (retinopatie). Pe mãsurã ce creste tensiunea, creste si riscul de a fi afectate alte organe.


Clasificarea tensiunii arteriale:


Tensiune arterialã optimã
Sistolica – sub 120 mm Hg
Diastolica – 80 mm Hg


Probleme cardiologice


Tensiune arterialã normalã
Sistolica – sub 130 mm Hg
Diastolica – sub 85 mm Hg
Tensiune arterialã de granitã (border line)
Sistolica – 130-139 mm Hg
Diastolica – 85-89 mm Hg
Hipertensiune arterialã. Unele persoane interpreteazã termenii de HTA usoarã sau HTA moderatã ca insemnand cã tensiunea lor nu este serioasã si, prin urmare, nu o iau foarte in serios. Pentru acestia, medicii evitã sã foloseascã asemenea termeni, preferand folosirea unor stadii de felul urmãtor:
HTA stadiul 1
Sistolica – 140-159 mm Hg
Diastolica – 90-99 mm Hg
HTA stadiul 2
Sistolica – 160-179 mm Hg
Diastolica – 100-109 mm Hg
HTA stadiul 3
Sistolica – 180 mm Hg sau mai mare
Diastolica – 110 mm Hg sau mai mare


Care sunt factorii de risc pentru hipertensiunea arteriala?
Factorii de risc pentru hipertensiunea arterialã includ:
Rude apropiate cu hipertensiune arterialã
Varsta
Aportul de sare
Consumul excesiv de alcool


Alti factori:
Aportul prea mic de K, Mg si Ca
Expunerea indelungatã la plumb, in cazul bãrbatilor.
Bolile pulmonare
Stãrile depresive
Fumatul
Colesterolul ridicat (peste 240 mg/dl, HDL (colesterolul bun)
sub 35 mg/dl
Diabetul
Boli ale arterelor coronare la rude, apãrute inainte de 45 de ani
la bãrbati sau inainte de 55 de ani la femei
Sexul masculin
Surplusul ponderal
Lipsa exercitiului fizic
Mãrirea ventriculului stang


Tratamentul hipertensiunii arteriale
Tratamentul pentru hipertensiunea arterialã variazã de la un bolnav la altul, depinzand de cat de mare este valoarea acesteia si dacã alte organe au fost afectate, precum si de riscul in ceea ce priveste bolile de inimã. Schimbãrile in stilul de viatã pot controla adesea hipertensiunea si pot reduce riscul de boli de inimã si atac de cord. Dacã aceste schimbãri nu controleazã hipertensiunea, medicamentele sunt necesare. Dacã ai nevoie de medicamente pentru a controla hipertensiunea din stadiul 1, probabil cã ai si alte probleme medicale, cum ar fi insuficientã cardiacã, diabet sau sarcinã. Dacã nu este nici un alt factor de risc pentru boli de inimã si dacã nu ai alte organe afectate, modificãrile in stilul de viatã pot fi suficiente pentru a controla
hipertensiunea. Dacã ai o hipertensiune mai avansatã, in stadiul 2 sau 3, pe langã schimbãrile in stilul de viatã sunt necesare si medicamente.
Toate acestea presupun un proces indelungat, iar medicamentele trebuie luate toatã viata, cu ajustãri periodice. Tratarea hipertensiunii scade riscul bolilor de inimã, de atac de cord, boli de rinichi si reduce riscul mortii din aceastã cauzã.


Scopul tratamentului este sã reducã presiunea sistolicã sub 140 mm Hg si presiunea diastolicã sub 90 mm Hg. Douã studii recente aratã cã scãderea presiunii sangelui la pacientii diabetici reduce riscul mortii imputabile acestei cauze si previne bolile asociate cu hipertensiunea arterialã: bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale si bolile renale. Controlati si ceilalti factori de risc, cum sunt fumatul, lipsa exercitiului fizic, colesterolul ridicat,
care pot duce la complicatii ca acelea enumerate mai sus. O hipertensiune netratatã poate duce la atacuri de inimã fatale. Cu cat este mai mare tensiunea, cu atat este mai mare riscul de a face complicatii. Scãderea tensiunii reduce riscul de a dezvolta o boalã de inimã si de a afecta vasele de sange. La bãtrani, reducerea tensiunii sistolice cu 10% poate fi suficientã pentru a preveni complicatiile. Bolnavii care au hipertensiune arterialã sunt incurajati sã facã
schimbãri in stilul lor de viatã si sã le pãstreze pentru tot restul vietii. Schimbãrile din stilul de viatã, cum ar fi dieta sãracã in calorii, renuntatul la fumat si exercitiul fizic, vor ajuta la reducerea riscului general de a face boli de inimã si vor reduce simtitor hipertensiunea arterialã.


Tratamentul la domiciliu
Tratamentul la domiciliu este important pentru a controla tensiunea, in special dacã existã si alti factori de risc pentru boli de inimã. Chiar dacã medicul ti-a prescris medicamente, mai sunt multe lucruri pe care le poti face pentru a reduce tensiunea si riscul de atac de inimã. Schimbãrile in stilul de viatã sau comportament pot controla tensiunea si in unele cazuri pot ajuta la reducerea cantitãtii de medicamente de care ai nevoie.
Ia medicamentele asa cum sunt prescrise. Mentine o greutate corporalã normalã. Fã exercitii in mod regulat.
Evitã sã folosesti prea mult sodiu (o componentã esentialã a  sãrii de bucãtãrie).
Asigurã-te cã ai un aport suficient de K, Ca, Mg.
Adaugã fibre vegetale la hrana zilnicã.
Eliminã consumul de alcool.
Renuntã la fumat.
Foloseste medicamentele antiinflamatoare in mod intelept, fãrã excese.
invatã sã-ti verifici periodic tensiunea acasã.
Urmeazã sfaturile nutritionale pentru hipertensiune.


Rolul dietei in controlul hipertensiunii arteriale
Printre alti factori de risc implicati in aparitia acestei boli este si cel alimentar, manifestat prin excesul de sare, obezitate si consumul de alcool.


Scãderea aportului de sare la cel mult 2-3 g pe zi se poate face prin:
Neadãugarea de sare in alimente in timpul gãtitului si nici la masã (sarea sã lipseascã de pe masã).
Evitarea consumului de alimente conservate cu adaos de sare, precum si a consumului de lapte si de produse lactate.
Pentru „gustul sãrat”, se poate folosi asocierea sãrii de sodiu si potasiu (se poate prepara la farmacie).


Aceastã reducere moderatã a aportului de sare, utilã in stadiile mai putin severe de hipertensiune arterialã, se poate obtine folosind painea moderat sãratã, mãmãliga, legumele si fructele proaspete si evitand mezelurile, pestele oceanic, conservele de carne, branzeturile conservate, fermentate, murãturile, mãslinele. Reducerea consumului zilnic de sare scade necesarul de medicamente cu efect hipotensiv, fiind astfel un factor terapeutic adjuvant.


in stadiile avansate, este necesarã o restrictie de sare mai severã (maximum 1 g de sare pe zi). Pe termen scurt, acest aport redus poate fi realizat prin regimul „orez-zahãr-fructe” (250 g orez, 1000 g fructe si miere de albine). Acest regim, in mod practic, poate fi urmat astfel:
Dimineata: 60-90 g orez fiert, indulcit cu miere, 1 mãr copt, 2/3 pahar cu suc de fructe.
La ora 10: ½ pahar suc de portocale.
Pranz: 60-90 g orez fiert, indulcit cu miere, ½ pahar suc de portocale sau de mere, 6 felii de mãr, stafide, 1 felie de ananas,
1 bananã sau 1 cartof.
La ora 16: 1 pahar de suc de fructe.
Seara: 60-90 g orez fiert cu fructe, ½ pahar suc de fructe.
La culcare: ½ pahar suc de fructe.


Regimul trebuie sã fie hipocaloric la persoanele cu surplus ponderal. De altfel, prevalenta hipertensiunii la indivizii obezi este dublã fatã de normoponderali. O scãdere in greutate de 1 kg scade tensiunea arterialã maximã cu 2,5 mm Hg. O dietã sãracã in grãsimi scade vascozitatea sangelui, scãzand astfel tensiunea arterialã. De aceea, trebuie eliminate prãjelile, grãsimile si maioneza. Efect de scãdere a tensiunii arteriale au si fibrele vegetale. De
altfel, incidenta hipertensiunii arteriale la vegetarieni este mai redusã. Efecte protective asupra hipertensiunii arteriale au usturoiul si alimentele bogate in potasiu: cerealele, fructele, legumele si zarzavaturile. Cafeaua, alcoolul si tutunul trebuie eliminate cu desãvarsire. in mod practic, pentru un regim care sã aducã 2 g de sare pe zi in alimentatie, se pot consuma lapte si derivate de lapte (sana, iaurt, branzã de vaci), paine integralã, cereale, paste fãinoase, orez, majoritatea legumelor (cu exceptia fasolei uscate, a castravetilor, a guliilor, a conopidei si a ridichilor). Se pot evita fructele care produc meteorism, cum sunt merele crude si pepenele, precum si orice formã de murãturi, varzã, castraveti, gogonele. Supele si sosurile vor fi gãtite fãrã sare, diversificandu-le si folosind condimente.


Tiamina

Tiamina, știuta și ca vitamina B1, este un compus chimic incolor cu formulachimica C12H17N4OS. Este solubil in apa și insolubil in alcool. Tiamina se descompune la caldura. A fost pentru prima data…
Continuare >

Epidemiologia bolilor…

Fenomenul de aisberg (Iceberg phenomenon) Fenomenul de aisberg (vizibilitatea muntelui de gheata, Iceberg phenomenon) este un fenomen epidemiologic in care, la aparitia unei epidemii, semnele clinice…
Continuare >

Clasificarea bolilor…

intrucat intelegerea tulburarilor psihice este corelata cu o gama larga de explicatii asociate si etiologice, incercarile de a face ordine in diversitatea acestor tulburari reflecta totdeauna…
Continuare >