Psihopatologia are ca obiect descrierea formelor unor stari psihice modificate morbid, respectiv descrierea simptomelor si tablourilor clinice observate la bolnavii mintal, aplicand categoriile de gandire ale psihologiei normale la investigarea si explicarea mecanismelor anomaliilor psihice.

Notiunea de "bolnav psihic"
in general, boala poate fi in mod simplu definita ca absenta a starii de sanatate. Delimitarea manifestarilor psihice morbide de starea "normala" nu este usoara, intrucat fiecare boala psihica are un aspect individual si social, determinat de personalitatea si de experientele de viata subiective ale fiecarui pacient in parte. Pentru abordarea unei definitii se tine seama de o serie de factori: raritatea statistica, reactiile inadecvate, starea de suferinta, lezarea normelor sociale etc. in cazul reunirii unor criterii stabilite in diverse sisteme de clasificare, se poate lua in considerare existenta unei boli sau a unei tulburari de comportament. Pentru afirmarea cu mare probabilitate a unei diagnose este insa necesara o anamneza amanuntita, precum si un diagnostic diferential, pentru a elimina alte eventuale boli sau stari morbide. Diagnoza permite apoi alegerea unui model terapeutic.

Simptome si sindroame psihopatologice
Simptomele (semnele si manifestarile morbide) si sindroamele (complex de semne si simptome) psihopatologice constituie un instrumentar important pentru diagnosticul psihiatric.

Sistematizarea simptomelor psihopatologice
dupa sistemul AMPD ("Arbeitsgemeinschaft für Methodik und Dokumentation in der Psychiatrie"), adoptat international:

Tulburari ale starii de constiinta (starea de vigilitate, ritmul somn-veghe)
Tulburari de orientare (in timp, spatiu, situative, in raport cu sine insusi sau cu alte persoane)
Tulburari de perceptie (iluzii, halucinatii)
Tulburari de intelegere (aperceptive)
Tulburari de atentie (deficit, fluctuatii)
Tulburari de memorie (amnezii, paramnezii)
Tulburari formale ale cursului gandirii (inhibitie sau blocaj, fuga de idei, incoerenta, perseverari)
Tulburari de continut ale gandirii (idei obsesive, idei delirante)
Tulburari afective (ale dispozitiei: depresive, euforice, anxioasa, indiferenta, si ale emotivitatii: ambivalenta afectiva, frica patologica)
Tulburari ale vointei (ale nivelului pulsional: reactii explozive, piromania, cleptomania, impulsii sexuale patologice etc.)
Tulburari ale personalitatii (depersonalizare, derealizare)
Sindroame psihopatologice
Sindrom anxios (inclusiv atacul de panica)
Sindrom obsesivo-fobic (sindrom anancastic)
Sindrom hipocondric
Sindrom depresiv
Sindrom maniacal
Sindrom de depersonalizare-derealizare
Sindrom de transparenta-influenta
Sindrom delirant-halucinator
Sindrom akinetic-abulic
Sindrom autistic
Sindrom catatonic
Sindrom paranoic
Sindrom amential
Sindrom demential
Sindrom oligofren
Sindrom expansiv-confabulator
Sindrom excito-motor
Sindrom psiho-organic

Definitie

Conform Ligii Internationale a Asociatiilor de Reumatologie (ILAR), artrita idiopatica juvenila (AIJ) reprezinta „artrita de etiologie necunoscuta care se manifesta inaintea varstei de 16 ani si…
Continuare >
anghinarea

Anghinarea

Pentru terapii se recolteaza in primul rand florile, dar și limbul frunzelor. Preparatul principal care se obtine din anghinare este infuzia. Eficienta in tratamente este și tinctura de…
Continuare >
gripa

Gripa

Cum recunoastem gripa?Afirmatia unor persoane ca nu au temperatura cand fac gripa nu este adevarata, pentru ca aceasta boala implica obligatoriu prezenta febrei. In absenta ei, diagnosticul se…
Continuare >