William Tuke (1732-1822), precursor al tratamentului uman al alienatilor mintal.
Philippe Pinel (1745-1826) a reusit sa impuna ingrijirea lipsita de violenta in asezamintele psihiatrice din Franta (asa zisul "traitement moral", caracterizat prin blandete si rabdare) si necesitatea unei calificari de specialitate a personalului.
Jean Étienne Dominique Esquirol (1772-1840), elev al lui Pinel, autor al conceptului de "monomanii", din care se mai folosesc si azi - desi cazut in desuetudine - notiuni ca "cleptomanie", "piromanie".
Franz Joseph Gall (1758-1828), fondator al frenologiei, in care se recunoaste creierul ca substrat al proceselor mintale.
Johann Christian Reil (1759-1813) angajat in campania pentru tratament uman al alienatilor mintal, a introdus termenul de "Psihiatrie" in vocabularul medical.
Vincenzo Chiarugi (1759-1820), reformator al psihiatriei in Italia.
Joseph Guislain (1797-1860), fondatorul psihiatriei moderne in Belgia.
Wilhelm Griesinger (1817-1868) a sustinut teza conform careia afectiunile psihice sunt rezultatul unei imbolnaviri a creerului.
Jean Martin Charcot (1825-1893) a intreprins cercetari clinice asupra isteriei.
Karl Ludwig Kahlbaum (1828-1899) a descris pentru prima data starea de catatonie.
Auguste Forel (1848-1931), "parintele" psihiatriei in Elvetia, a impus - impotriva rezistentei corpului medical - recunoasterea hipnozei ca metoda terapeutica.
Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936), descoperitorul reflexelor conditionate, punand astfel bazele terapiei comportamentale.
Emil Kraepelin (1856-1926), autor al primei clasificari nosologice a bolilor psihice (1899) dupa evolutie si prognoza, delimitand psihoza maniaco-depresiva de dementa precoce (mai tarziu denumita schizofrenie de catre Bleuler).
Eugen Bleuler (1857-1939), introduce termenul de "schizofrenie" si face o descriere amanuntita a acestei boli.
Sigmund Freud (1856-1939), fondatorul psihanalizei, da pentru prima data o explicatie a tulburarilor nevrotice ca rezultat al unor trairi traumatizante si al refularii impulsurilor in conflict cu regulile curente ale comunitatii sociale.
Pierre Janet (1859-1947) intreprinde studii asupra psihasteniei (nevroza obsesivo-fobica).
Ernst Kretschmer (1888-1964), autor al unei tipologii constitutionale somato-psihice.
Julius Wagner von Jauregg (1857-1940) introduce malarioterapia ca metoda de tratament a paraliziei generale progresive (Neurosifilis).
Ugo Cerletti (1877-1963) introduce metoda electroconvulsivanta in tratamentul unor boli psihice.
Karl Jaspers (1883-1969), prin lucrarile sale asupra psihopatologiei generale, pune bazele metodologiei moderne ("metoda biografica") in abordarea patologiei mintale.
Kurt Schneider (1887-1967), autor al "sistemului triadic" in clasificarea bolilor psihice.
Henri Laborit (1914-1995), prin lucrarile sale asupra fenotiazinelor pune bazele psihofarmacologiei.
Jean Delay (1907-1987) foloseste pentru prima data clorpromazina in tratamentul schizofreniei, cerceteaza substantele psihotrope cu actiune centrala, pe care le va numi neuroleptice.

Dezvoltarea stiintifica…

in a doua jumatate a secolului al XIX-lea se face tot mai mult legatura intre aparitia manifestarilor psiho-patologice si posibile modificari in creier. „Tulburarile nervoase” (nevrozele) devin o…
Continuare >
miresme

Miresmele va pot…

Miresmele va pot inflenta viata in bine! Descoperiti secretele aromelor de menta, scortisoara, lamaie sau cafea! ScortisoaraSpecialistii in aromaterapie spun ca mirosul de scortisoara poate…
Continuare >
par superb

Leacuri babesti pentru…

1 lingura gaz lampant,1 lingura otet de mere,1 ou, 1 capatana usturoi pisat, se amesteca, se face parul carari si se unge. Se lasa sa actioneze 3 ore, apoi se spala cu sampon. Tratamentul se face o…
Continuare >